{"id":197,"date":"2009-07-11T16:38:37","date_gmt":"2009-07-11T14:38:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/?p=197"},"modified":"2009-07-11T16:38:37","modified_gmt":"2009-07-11T14:38:37","slug":"rosia-montana","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/?p=197","title":{"rendered":"Ro\u015fia Montan\u0103"},"content":{"rendered":"

Orice stat a carui politica este fundamentata pe un minim de normalitate isi conserva si isi respecta vestigiile istorice si culturale, impreuna cu frumusetile naturale. Rosia Montana este o bijuterie a Romaniei pe mai multe dimensiuni, iar situatia inca ipotetica ca acele plaiuri frumoase si vestigiile antice ale istoriei noastre vor fi inlocuite de un peisaj in cel mai bun caz selenar, ma cutremura. Aceste considerente ar trebui sa fie suficiente pentru ca orice incercare de a face lobby pentru acest proiect sa fie oprita, repet, in orice stat responsabil si caruia chiar ii pasa de tara care il genereaza. Redau mai jos un articol preluat din Evenimentul Zilei, pentru ca cei mai putin informati sa constientizeze proportiile potentialului dezastru.<\/p>\n

\u00ceNTRE PARADIS \u015eI IAD. Ruinele jalnice din Ro\u015fia Montan\u0103 arat\u0103 adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a promisiunilor \u00een materie de conservare \u015fi reconstruc\u0163ie f\u0103cute de compania canadian\u0103 Gabriel Resources.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni am avut fericit-\u00eentrist\u0103toarea ocazie de a sta dou\u0103 zile la Ro\u015fia Montan\u0103. O localitate devenit\u0103 – din fost simbol al aurului imperial \u015fi al m\u00e2ndriei mo\u0163ilor – un cople\u015fitor exemplu al nimicniciei rom\u00e2ne\u015fti. <\/span><\/em><\/p>\n

\u00cen ciuda stuf\u0103ri\u015fului dr\u0103cesc al aparen\u0163elor sociale, economice, financiare<\/p>\n

<\/div>\n

<\/a> \u015fi administrative de la fa\u0163a locului, nu este absolut nimic complicat aici. Singura dilem\u0103 e dac\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei crime sau a unei tentative de sinucidere.
\n<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

Ca \u015fi dumneavoastr\u0103, tot ce \u015ftiam p\u00e2n\u0103 acum despre situa\u0163ia acelui paradis la un pas de infern \u0163inea de aceea\u015fi familiaritate cu dezastrul ce caracterizeaz\u0103 Rom\u00e2nia post-\u201989 : cum c\u0103 \u201eRo\u015fia Montan\u0103 Gold Corporation\u201d, o Societate canadian\u0103 f\u0103r\u0103 pedigree pe pia\u0163a respectiv\u0103, a ob\u0163inut la un pre\u0163 derizoriu nu doar documenta\u0163ia cu starea z\u0103c\u0103m\u00e2ntului, dar \u015fi concesionarea pe 17-20 de ani a \u00eentregului perimetru minier exploatat intens deopotriv\u0103 \u00een vremea \u00eem p\u0103ratului Traian ca \u015fi a \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Theresa. <\/span><\/em><\/p>\n

La \u00eenceput, cump\u0103r\u0103torii se l\u0103udau c\u0103 vor face 25.000 de locuri de munc\u0103. Dup\u0103 un timp, cifra s-a redus la 6.000, apoi la 341, acum bate la 550. Mai \u015ftiam de grotescul tragic al \u201ec\u00e2\u015ftigului\u201d rom\u00e2nesc, oscil\u00e2nd \u00eentre 12 \u015fi 20 la sut\u0103 din aurul extras. Un procent \u015fi acesta iluzoriu, de vreme ce contractul s-a f\u0103cut prin procedeul \u201ecarried interest\u201d, unde statul rom\u00e2n particip\u0103 la capitalul unei investi\u0163ii private, f\u0103r\u0103 nicio contribu\u0163ie financiar\u0103, drept pentru care partea rom\u00e2n\u0103 va ridica un eventual beneficiu numai dup\u0103 ce se vor fi \u00eendestulat to\u0163i creditorii, investitorul canadian etc. Asta dac\u0103 nu cumva \u015fantierul se va \u00eenchide dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani, dac\u0103 nu cumva un faliment nea\u015fteptat \u00eei va face disp\u0103ru\u0163i peste noapte pe investitorii care ar trebui c\u0103uta\u0163i prin insulele Caiman, Kurile \u015f.a.m.d.<\/span><\/em><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, auzisem de pre\u0163ul \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor \u015fi alienant al \u00eentregii ispr\u0103vi \u00eentinse pe dou\u0103 mii de hectare: str\u0103mutarea a vreo dou\u0103 mii de persoane, distrugerea a nou\u0103 biserici (ordodoxe, greco-catolice, romano-catolice \u015fi reformate), cimitire, \u015fcoli, gr\u0103dini\u0163e, plus decopertarea a patru mun\u0163i \u015fi construirea unui iaz de decantare prin care valea superb\u0103 de azi, peste 600 de hectare de p\u0103dure, se va \u00eenc\u0103rca de 14 milioane de tone de cianuri. Cianuri \u0163inute, cic\u0103, departe de un dig \u00eenalt de 180 metri… la un kilometru de Abrud-ul cu chip deja de Cernob\u00e2l \u00een co\u015fmarele localnicilor! <\/span><\/em><\/p>\n

Din edi\u0163ia a doua, 2009, a c\u0103r\u0163ii \u201eAurul \u015fi argintul Ro\u015fiei Montane\u201d, de Aurel S\u00e2ntimbrean, Aura \u015fi Horea Bedelean, am extras cu scr\u00e2\u015fnet de furie neputincioas\u0103 verdictul academicianului Dan Berindei din decembrie 2002: \u201eNu v\u0103d utilitatea pentru umanitate s\u0103 lichid\u0103m \u00een c\u00e2\u0163iva ani opera unor popoare succesive care au lucrat acolo. Mi se pare absurd s\u0103 punem interesele economice mai presus de conservarea patrimoniului na\u0163ional. Economia are diverse c\u0103i de \u00eenflorire, distrugerea patrimoniului este definitiv\u0103. \u00cen plus, vom pierde tot aurul \u0163\u0103rii, a\u015fa cum am pierdut f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103 uraniul pe care l-au luat sovieticii\u201d.<\/span><\/em><\/p>\n

M\u0103 resemnasem \u015fi eu, ca mai to\u0163i prietenii mei, convin\u015fi fiind c\u0103, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 sinuciga\u015f\u0103 – care alege sistematic f\u0103r\u0103delegea, tr\u0103darea de sine, dezbinarea, inconsisten\u0163a \u015fi incon\u015ftien\u0163a, \u00een locul legalit\u0103\u0163ii, al con\u015ftiin\u0163ei responsabile \u015fi coagul\u0103rii ethosului na\u0163ional – era de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 distrugerea \u015fi \u00eenstr\u0103inarea ce vor altera \u015fi nimici Ro\u015fia Montan\u0103 \u0163in de un destin implacabil. <\/span><\/em><\/p>\n

Ei bine, odat\u0103 ajuns acolo, indignarea a luat dintr-o dat\u0103 locul accept\u0103rii fataliste. Totul s-a \u00eent\u00e2mplat violent, \u00een c\u00e2teva minute, c\u00e2nd mi-a fost dat s\u0103 p\u0103trund \u00een mina aurifer\u0103 Alburnus Maior, construit\u0103 de romani pe urmele agat\u00e2r\u015filor, \u00een februarie 131 d.H., cum st\u0103 scris la intrare. Cobor\u00e2nd cele vreo 150 de trepte ce te duc \u00eend\u0103r\u0103t cu dou\u0103 mii de ani, la \u015faptezeci de metri sub p\u0103m\u00e2nt, am dat de o structur\u0103 mineral\u0103 \u015fi arhitectural\u0103 absolut intact\u0103, perfect valabil\u0103, unic\u0103 \u00een Europa, pe c\u00e2t de amenin\u0163\u0103toare, pe at\u00e2ta de fermec\u0103tor-excitant\u0103.<\/span><\/em><\/p>\n

Tot strecur\u00e2ndu-ne aiuri\u0163i de-a lungul celor c\u00e2\u0163iva kilometri subterani, am \u00een\u0163eles brusc groz\u0103via: aceast\u0103 min\u0103 – \u015fi altele de genul ei – or s\u0103 dispar\u0103 pur \u015fi simplu odat\u0103 ce se va pune \u00een fapt proiectul Gold Corporation-Gabriel Resources. <\/span><\/em><\/p>\n

\u00cen orice \u0163ar\u0103 normal\u0103, astfel de comori sunt pre\u0163uite uria\u015f. La noi – dup\u0103 un entuziast examen \u00eentreprins de arheologii francezi – s-a spus cu o criminal\u0103 suavitate c\u0103 se va face mulajul galeriilor, iar acesta va fi expus \u00een m\u0103rime natural\u0103 la Toulouse, \u00eentru \u00eenc\u00e2ntarea ochilor europeni! <\/span><\/em><\/p>\n

Exact cum auzisem acum c\u00e2teva decenii c\u0103 americanii erau dispu\u015fi s\u0103 ne cumpere Vorone\u0163ul, s\u0103 salte bine-mersi biserica, pl\u0103tindu-ne cu o parte din \u201eclauza na\u0163iunii favorizate\u201d, ceea ce, totu\u015fi, Ceau\u015fescu nu a \u00eendr\u0103znit s\u0103 fac\u0103.<\/p>\n

Fie \u015fi numai eventualitatea dispari\u0163iei unui astfel de sit istoric ar fi cu asupr\u0103 de m\u0103sur\u0103 de ajuns, \u00eentr-un stat civilizat, pentru a stopa orice alt demers \u00een perimetrul cu pricina.<\/p>\n

\u00cens\u0103 odat\u0103 ajun\u015fi la lumina zilei, abera\u0163ia, simultan cu indignarea, aveau s\u0103 curg\u0103 avalan\u015f\u0103. Am dat peste o comunitate uman\u0103 complet scindat\u0103, cu oameni care se du\u015fm\u0103nesc de moarte de peste zece ani. Un soi de Montague \u015fi Capulet pe Valea Cornei \u015fi-n fa\u0163a masivului C\u00e2rnic.<\/p>\n

Cu familii ai c\u0103ror membri s-au desp\u0103r\u0163it iremediabil, frate cu frate, copil<\/p>\n

<\/div>\n

<\/a> cu p\u0103rinte, conform intereselor b\u0103ne\u015fti (cei care au acceptat str\u0103mutarea versus cei care o refuz\u0103 \u015fi azi cu eroic\u0103 demnitate).<\/p>\n

Multe au r\u0103mas zidurile pe care scrie cu zdrav\u0103n\u0103 voin\u0163\u0103 \u201eaceast\u0103 cas\u0103 nu e de v\u00e2nzare\u201d, dar multe sunt \u015fi cele depopulate, pustii \u015fi d\u0103r\u0103p\u0103nate, cump\u0103rate de investitori, majoritatea cl\u0103diri de patrimoniu, aflate acum \u00een plin curs de delabrare. Numai ruine jalnice au r\u0103mas din promisiunile paradisiace f\u0103cute de firma canadian\u0103 \u00een materie de conservare \u015fi reconstruc\u0163ie.<\/p>\n

Am urcat apoi pe Piatra Corbului, un \u201eafloriment de andezit bazaltic de culoare neagr\u0103\u201d, din care am \u00een\u0163eles c\u0103 se va p\u0103stra trunchiul, de parc\u0103 specificul exploziv al mineritului, odat\u0103 \u00eenceput\u0103 exploatarea, nu ar distruge \u00eentregul ansamblu, acolo, ca \u015fi \u00een masivul Orlea, la Cetate, C\u00e2rnic, Jig \u015f.a.m.d. Oare de ce numai noi, din toat\u0103 Europa, vom fi ajuns s\u0103 accept\u0103m a\u015fa o groz\u0103vie?<\/p>\n

Am vorbit \u015fi cu cei care sus\u0163in c\u0103 mineritul este unica \u015fans\u0103 a mo\u0163ilor. Las\u0103 c\u0103 aurul locului e menit cu voio\u015fie expatrierii, sau c\u0103 puzderia locurilor de munc\u0103 se va rezuma la c\u00e2teva santinele mercenare, dar \u00eens\u0103\u015fi natura teribil de atr\u0103g\u0103toare, lini\u015ftitoare, s\u0103n\u0103toas\u0103 a locului cheam\u0103 turismul montan \u015fi cultural din to\u0163i r\u0103runchii, a\u015fa cum o arat\u0103 cartea de oaspe\u0163i a punctului de documentare construit de Funda\u0163ia Soros, cu foile pline de nem\u0163i, francezi, belgieni, americani etc. Nu exist\u0103 str\u0103in care s\u0103 nu amu\u0163easc\u0103 \u00eencruntat c\u00e2nd \u00eei spui c\u0103 peste sutele de hectare de p\u0103duri se vor \u00eentinde cianurile sau pustiul.<\/p>\n

Zona are un poten\u0163ial turistic extraordinar, numai c\u0103, mai nou, tocmai pentru a z\u0103g\u0103zui elanurile \u00een domeniu – care ar spulbera teoria mineritului ca unic factor de supravie\u0163uire – forurile locale au interzis orice construc\u0163ie pe perioada litigiului.<\/p>\n

Mai multe nu am nici locul, nici c\u0103derea sau priceperea s\u0103 spun.<\/p>\n

Destul mi-e c\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 s-a \u00eenscris ferm \u015fi documentat \u00eempotriva proiectului \u015fi c\u0103 lumea ONG-urilor noastre, \u00een frunte cu Funda\u0163ia pentru o Societate Deschis\u0103, sprijin\u0103 conservarea zonei.<\/p>\n

\u00centre sinucidere incon\u015ftient\u0103, crim\u0103 cu premeditare \u015fi supravie\u0163uire cu orice pre\u0163, cred c\u0103 a venit vremea s\u0103 opt\u0103m pentru o vie\u0163uire normal\u0103 \u00een armonia tradi\u0163iei \u015fi bog\u0103\u0163ia geografiei.<\/p>\n

Oamenii \u015fi aurul se duc precum apa. Transformarea Ro\u015fiei Montane \u00eentr-o enorm\u0103 pubel\u0103 de de\u015feuri toxice, sau \u00eentr-un pretext de inginerii financiare ucig\u0103toare, ar fi pur \u015fi simplu otrav\u0103 pentru posteritate.<\/em>
\n<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Orice stat a carui politica este fundamentata pe un minim de normalitate isi conserva si isi respecta vestigiile istorice si culturale, impreuna cu frumusetile naturale. Rosia Montana este o bijuterie a Romaniei pe mai multe dimensiuni, iar situatia inca ipotetica ca acele plaiuri frumoase si vestigiile antice ale istoriei noastre vor fi inlocuite de un […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0},"categories":[3],"tags":[180,179,181,178],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/197"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=197"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/197\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":198,"href":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/197\/revisions\/198"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=197"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=197"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.blog.bocu.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=197"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}